Category Archives: Vernisaj

Ei dragii babei…

Multe se intamplara de cand nu mai vorbiram…
S-o luam in ordine (sau pe cat pot la ora asta…)

A fost Noaptea Alba a Galeriilor. Vernisaj la Mircea Nicolae.
A fost Street Delivery. Fetele s-au descurcat de minune.
A fost o saptamana foarte plina, cu aparitii in presa online si cu 3 evenimente. Sa le iau unul cate unul sau sa trec peste tot ce inseamna munca si sa trec la partea cea mai placuta a saptamanii?

Sa trec! Vineri seara am iesit. Si am ajuns pana la urma in… Vama. Cu 3 oameni cu care am putut sa port niste conversatii jurnalism vs. PR asa cum imi plac cel mai mult mie, cu care am putut sa vorbesc lejer si rapid in acelasi timp, cu care am ras si alaturi de care m-am simtit excelent.

Tocmai cand ma lovise o melodie si ma gandeam “ce frumos ar fi acum sa fim la mare”… vine cineva cu ideea perfecta: “hai sa vedem rasaritul pe plaja”. Zis si facut.

Si inca ma ustura nasul, si inca miroase a mare…

Advertisements

2 Comments

Filed under Bucuresti, Eveniment, La plimbare, Targ, Vernisaj

O vineri de 24,5 ore

Vineri a venit Julie sa ma viziteze. Julie este un mix superb de cultura americana, europeana si asiatica: nascuta si crescuta in SUA, mama frantuzoaica si tata libanez. Nasul, tenul masliniu si parul negru ii tradeaza originile arabesti. Desi ar fi trebuit sa ajunga joi seara, wizz air-ul a decis sa o aterizeze vineri dimineata. Dar foarte dimineata.

Asadar, vineri la 6 am fost in picioare, la 7 eram in Baneasa, aeroportul minune al Bucurestiului. As zice mai degraba aero-gara. Vine Julie, mergem la Ramayana, eu cafea, ea ceai, am vrut pateuri de la Candy Cat, nu s-a putut decat in combinatie cu un ceai urias si un pret fabulos pentru dimineata aceea.

eu: “Dar platim pateurile”
don’soara: “Nu se poate”
eu: “Multumesc”

Am mancat cate un sendvis, ne-am pus la curent cu noile activitati si am pornit spre casa. M-am schimbat, am mai baut o cafea si am plecat. 11:00 interviu cu ambasadorul Peru(uuuului). Dupa ce am exersat ceea ce invatasem eu timp de un semestru in Spania la cursurile de protocol, mi-am repetat in minte extraordinarul meu salut “Buenos dias Excelentisimo Senor Embajador X”, ca sa ajung acolo si sa-mi iasa un “Buenos dias” penibil si scurt. Eh… de.

Dupa o ora si jumatate de interviu si aproape toata banda de la o caseta am plecat la birou. Treaba. Sedinta. Plecat acasa. Voiam sa ajung si la o conferinta de presa dar n-am mai avut timp. Am trezit-o pe Julie, am mancat si am plecat la plimbarica prin Lipscani. Inca ma fascineaza stradutele atat de diferite, cladirile cu bulina rosie si insemnele comuniste aflate deasupra vitrinelor sparte “CROITORIE”.

pufarine2

Am plecat spre casa, la 9 trebuia sa ajungem la un vernisaj. Am ajuns pe la 9:30 la galeria 29, in sufrageria lui Mircea Nicolae. Nu va dau prea multe detalii pentru ca le puteti citi aici.

Am luat-o pe Natalie de la Unirii, Natalie care a fost “fashionable late”, termen care, might I say, imi cam displace. Se scuza intarzierea avand in vedere ca a meritat: aranjata, pantofi cu toc, o tinuta trendy pe care as fi purtat-o cu siguranta. Am ajuns la mine, mi-am schimbat hainele prea hippie pentru evenimentul la care urma sa mergem, in clubul “Pat”. Am ratat prezentarea de moda insa am facut ceva networking interesant.

Datorita faptului ca am adus 5 semnaturi pentru un candidat la europarlamentare (care ma intereseaza prea putin), Bebe ne-a fost sofer toata seara. Dupa Pat am ajuns in Comandante Junior, adica tot in zona Lipscani. Noi, 3 fete, toate in pantofi cu toc, fardate si aranjate, aratam cam dubios intre copilasii de maxim 21 de ani in tricouri largi si blugi jerpeliti, pe care trebuie sa recunosc, am fost cam geloasa.

Si pentru ca acum vine partea barter-ului realizat impreuna cu Dany, prietenul meu cel mai bun care ma pasuieste de cei 10 lei pe care trebuie sa-i dau in conditiile in care scriu despre vineri seara, trebuie sa precizez ca m-am intalnit cu o droaie din prietenii mei: Sandra si directorul de marketing Minca, Barza cu nelipsitii ochelari pusi la misto (vede foarte bine, se da interesant doar), Radu alias Tataee care s-a miscat mai bine decat tot tineretul la un loc, si, evident, piesa de rezistenta, Dany pe care toata lumea il cauta tot timpul. E “popular”.

Am dansat pana la 6 dimineata in asteptarea unei hore Zdob si Zdub. N-a fost. Am ajuns acasa cand deja se luminase, am mancat si pe la 6:30 m-am bagat in pat. Astfel, dragii mei, am mai castigat o zi. Doar 6 ore de somn in 3 zile. Si la mai mare!

Aceasta a fost ziua mea de 24,5 ore.

Cu drag,
Papusa Ruseasca

5 Comments

Filed under Bucuresti, Bucurestiul Vechi, Eveniment, Fashion in Bucharest, La plimbare, Piata Universitatii, Romania de azi, Vernisaj

La Scena – deschisa

Nu stiu cum se face, dar in ultima vreme am parte numai de evenimente. De cele organizate, slava Domnului! Alalteieri m-am intalnit cu Oana pentru a discuta o strategie de PR.

Oana, fata frumoasa m-a luat de acasa (vai, m-am facut si poeta) si m-a dus in “La Scena” (zona Unirii). Cunosteam barul, nu prea-mi place pentru ca este putin impersonal si friguros pe timp de iarna.

Am intrat si m-am trezit cu Moni fata-n fata. Expozitie de pictura. Cred. Mersesem acolo pentru a discuta, daca mai e si ceva de vazut, cu atat mai bine. Din cauza lenei care ma apasa, dupa un scurt Google search fara rezultate am renuntat sa vad despre cine e vorba, mai ales ca tablourile nu erau tocmai pe gustul meu primitiv.

Am evitat sa ma uit la Monica Columbeanu insa am aruncat un ochi si nu mi-a placut cum era imbracata. Mai are timp sa invete si dupa cum am spus, uneori mai greseste bine.

Asadar dragii mei, daca mergeti in “La Scena” veti gasi o mini-expozitie cu tablouri puse cam alandala, despre care nu stiu nimic, cu care nu am fotografii si care banuiesc ca nu a fost promovata.

Cam atat din Bucurestiul de alalteieri care m-a obosit pana peste masura si care m-a bagat in pat abia pe la 2.

Completare: ieri am dormit de pranz-seara. Am visat-o pe Monica Columbeanu si m-am trezit brusc din somn pentru ca imi suna telefonul, insa cu un sentiment de cozy, ca si cand as fi cunoscut-o indeaproape. Elena, cum era cu semnificatia viselor?

4 Comments

Filed under Arta Contemporana, Bucuresti, Eveniment, Fashion in Bucharest, Vernisaj

Vernisaj 1980

afis11

Ieri am fost in atelierul 35 de pe Selari 13. L-am revazut pe Mircea Nicolae, un artist care mi se pare din ce in ce mai interesant pe masura ce aflu mai multe lucruri despre operele (?) sale. Aseara a prezentat expozitia lui Michele Bressan.

Fotografiile merita vazute, motivele pentru care expozitia se numeste 1980 sunt 3. Nu le enumar insa va spun ca expozitia prezinta fetisism in comunism. Sau poate comunism ramas si combinat cu fetisism. Sau poate comunism ramas combinat cu lucruri ce acum au devenit normale, frapanta fiind (frapant poate ca e putin cam mult spus insa folosesc acest cuvant de… amorul artei) doar alaturarea lui 1980 de lucrurile normale noi.

Stau si ma gandesc… Sau mai bine sa nu ma mai gandesc si sa va recomand sa mergeti si sa vedeti. Expozitia tine 3 saptamani, iar saptamana viitoare fotografiile vor fi altele, acelasi artist.

Cu drag,

2 Comments

Filed under Bucuresti, Bucurestiul Vechi, Eveniment, Vernisaj

Vernisaj Zahar / Pamant / Parizer

Sambata a fost o zi plina in Bucuresti. Seara am participat la un vernisaj intr-o sufragerie de bloc. Ador evenimentele de acest fel pentru ca mereu ai de invatat si cunosti (sau doar vezi) personaje (si nu doar persoane).

Am avut norocul sa pot intra in aceasta sufragerie si sa pot sa-mi satisfac curiozitatea dar in acelasi timp sa ma contrazic: si in Bucuresti poti gasi astfel de… sa le spun reprezentatii? Trebuie doar sa vrei, sa cauti si mereu gasesti.

Intreaga idee mi s-a parut extrem de interesanta si am vrut sa vad colectia (daca poate fi numita asa) pe viu.

Gazada a fost primitoare si deschisa. Precizez ca nu cunosteam pe nimeni de acolo (nici pe gazda) si desi eram intruse oarecum eu una m-am simtit excelent. Arta contemporana ma fascineaza si regret ca nu stiu mai multe despre ea. Insa… vreau sa stiu, vreau sa vad dedesubturi (si nu in sensul de desuuri), vreau sa cunosc oamenii care fac arta contemporana si vreau sa fiu la curent cu evolutia sa, cel putin in Bucuresti daca in alta parte nu se poate deocamdata.

Ei bine, in scurt timp sufrageria de bloc s-a umplut si Masa Tacerii inconjurata de zumzete a inceput sa fie construita… din parizer. Imi pare rau ca nu am inteles de ce a fost construita aceasta Masa a Tacerii… De ce pe langa borcanasele cu pamant romanesc si acadelele in forma de harta Romaniei a aparut si aceasta Masa…

Poate voi primi, mai devreme sau mai tarziu, un raspuns. Sau poate ca trebuia deja sa stiu. Obiectele s-au impartit fericitilor castigatori care au avut ocazia sa suga Romania si sa puna la camara un borcan cu “pamant romanesc, productie 2008”.

Leave a comment

Filed under Arta Contemporana, Bucuresti, Eveniment, Vernisaj