Hotii de frumusete, de Pascal Bruckner

Mi-am dorit ca in ziua mea libera sa citesc. Citesc din ce in ce mai rar si din ce in ce mai putin – nu gasesc linistea, locul, aerul, pentru a citi. Nu gasesc cartile si mi-e atat de greu sa le caut. Scuze poate, insa cititul are nevoie de atmosfera sa, la fel ca orice activitate ce necesita o oarecare deconectare.

Am gasit, intr-un final, acea zi de liniste, si am profitat la maximum de ea, citind cele 255 de pagini ale lui Pascal Bruckner, “Hotii de frumusete”. Am senzatia ca tocmai incep sa va povestesc un film, pentru ca am vazut fiecare pagina in imagini. Romanul publicat la Editura Trei a fost unul care si-a gast contradictoriu desfasurarea in mintea mea: un roman usor de citit insa cu semnificatii atat de profunde. Probabil ca l-am citit exact cand a trebuit, acum, la 26 de ani, cand tineretea este inca proaspata, dar cand obsesia pentru pastrarea ei devine din ce in ce mai pregnanta.

Romanul desfasoara destinele catorva personaje atat de bine creionate incat le-am vazut pe fiecare in parte cu personalitatea perfect expusa si cu fiecare trasatura fizica, rid si culoare descrise cu acuratea care mi le-a infatisat aproape in imagini. De aici si senzatia de a fi vizionat un film mai, degraba decat aceea de a fi lecturat.

Vesnica obsesie, tineretea si, mai mult decat tineretea, frumusetea fizica. La 18, 20 de ani nu ma gandeam prea mult la aceste doua concepte, luandu-le ca atare, ca si cand mi s-ar fi cuvenit, insa, odata cu trecerea pragului mental, despre care v-am mai vorbit – 25 de ani – vin si gandurile si incep micile obsesii (ce pot degenera odata cu trecerea anilor): ma uit mai mult in oglinda, incep sa vad semne pe care mi-as fi dorit sa nu le observ, analizez tineretea si frumusetea altora si compar. Mereu compar.

Am ajuns sa ghicesc aproape fara gres varsta femeilor din jurul meu si ma sperie faptul ca nu doar eu sunt cea care observa un an in plus si scade, la intrebarea “Cat imi dai?”, intre 2-4 ani. Gata. De la 25 de ani in sus nu cred ca te mai poti juca cu aceasta intrebare.

Si, ca printr-o coincidenta, Oana Pop imi imprumuta una dintre cartile pe care ea le-a devorat, despre hoti de frumusete si oameni care se hranesc cu miraje. Nu va dezvalui decat o fraza din notele prezente pe coperta doi a cartii lui Bruckner, fraza care m-a alarmat si facut sa fiu cu atat mai curioasa in parcurgerea acestui roman: “un cuplu pervers si morbid isi propune sa sechestreze tinere fete pentru frumusetea lor scandaloasa si imorala”. Este vorba despre vesnicii nemultumiti, care cred ca li se cuvin anumite lucruri, care se joaca de-a viata si de-a tineretea, care nu-si pot accepta conditia, incercand sa o depaseasca prin mijloace care, evident, nu pot sa ramana nepedepsite. De viata. Calicenie, dragoste de suprafata pentru altii si obsesie fata de sine.

Am citit cartea intr-o singura zi si, dupa ce am inchis-o, am avut nevoie de cateva zeci de minute de liniste totala, cu ochii pe tavan, pentru a putea iesi din starea de anxietate pe care mi-a provocat-o. Este un roman care cred ca trebuie citit dupa varsta de 40 de ani.

Mi-a placut la nebunie aceasta carte desi simt ceva greu pe inima chiar in timp ce scriu aceste randuri. Mi-e frig desi nu este cazul si starea de rau psihic nu cred ca va disparea prea curand. Este un roman usor de citit, insa plin de semnificatii si stereotipuri la care nu m-am gandit atat de intes pana acum.

Desi am adorat scriitura, voi evita sa intru mai departe in lumea lui Bruckner si simt ca am nevoie ca urmatoarea carte sa fie una usoara, fara un simbolism atat de dur.

Poate ca am ramas impresionata tocmai din cauza varstei la care am citit-o si poate ca daca as fi devorat-o mult mai devreme ori mult mai tarziu situatia ar fi fost alta, iar randurile mele diferite.

O papusa inca tanara. La granita.

Advertisements

3 Comments

Filed under Carti

3 responses to “Hotii de frumusete, de Pascal Bruckner

  1. O sa fii mereu tinara si frumoasa :* Numai oamenii rai se transforma in troli, in cele din urma :)).

  2. Am citit cartea. Confirm si eu ca e foarte buna.

  3. Pingback: Vreau sa fiu mai mica | Papusa Ruseasca

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s