Bucuresti te iubesc, Bucuresti te urasc

Cum sa incep… Sa incep direct, prin a va spune ca sunt frustrata si frustrarile mele se revarsa, in afara de pe cei dragi, pe orasul pe care atat de mult il iubesc, si pe care il urasc din suflet in ultima vreme. Inteleg schimbarile, faptul ca trebuie sa se construiasca, faptul ca trebuie sa fie izolate termic blocurile, ca trebuie sa suportam mizeria pentru ca este de la natura (?), faptul ca TREBUE, TREBUIE, TREBUIE.

Bine. Ce sa mai fac atunci cand vad ca 1 Mai, cartierul meu minunat, in care traiesc de atata vreme, cartier in care chiriile le bat la fundul gol pe cele din centru, cartier in care ai de toate si, de fapt, nu ai nimic. Pentru ca gasesti orice, in afara de liniste. Titulescu era un bulevard linistit candva. Avea flori pe si lumea se plimba dragut pe trotuare late si curate. Asta era.

Acum. Acum lumea se plimba mai putin dragut printre schelele blocurilor care se tot izoleaza termic de mai bine de… doi ani sa fie? A inceput frumos. Bloc maricel, izolat, curat, pasteluri fine, doua luni maxim de stat cu schelele in cap, rezulta locatari feiciti si mai incalziti. A continuat in stilul “hai sa facem repede multi bani si sa nu ne intereseze prea tare cum”. Tipic, nu-i asa?

Rezultat: schele puse pe mega-blocuri (multe scari in rand), toate odata, evident, inainte de iarna, in ideea ca ce? Ca vor termina inainte sa vina zapada? Nu prea cred. Schelele stau de mai bine de 6 luni si in mod sigur vor mai sta. Doar lucram romaneste, nu-i asa? Mizerie multa, chestii care cad constant, lucruri care se misca noaptea, mai multi caini (parca), senzatii dubioase atunci cand treci pe sub schele. Si la toate acestea, se adauga zgomotul infernal. Nu este tocmai placut sa te trezesti inainte de ora 7, desi ceasul tau suna peste mai bine de o ora, in strigatele de la geam, desi poate ca stai la etajul… 8. Pentru ca Marian a uitat sa ia burghiul de la Gheorghe, care este cu 3 etaje mai jos, si ii da un beep real sau il fluiera. Ah. Mda… si eventual blocul sa fie pipiniu sau de un verde “ma dor dintii”.

Si la toate acestea adauga un pod imens in constructie, care nu are nicio legatura vizuala cu zona, unde picamarele incep de la 8 punct sa functioneze, inclusiv sambata si… duminica. Minunat. Apartamentul meu newyorkez s-a transformat intr-un calvar.

Dar, suficient despre zona mea tampon intre doua lumi care se pare ca, de cand se construieste podul, s-au contopit. Ah, ba nu! Trebuie sa va spun si faptul ca, intr-o seara, iesind de la metru (sa fi fost vreo 7-8 ceasul), ma intampina pe scarile rulante care (surpriza!) nu functionau, doi tipi. Unul isi baga in vena, celalalt il ajuta. Am facut stanga-imprejur usurel, am coborat si am iesit pe Grivita. Nici cand era parcul Kisselef in paragina, acum foarte multi ani, nu se drogau asa… la strada, la lumina. Alte vremuri, alte distractii.

Si pentru ca tot a venit vorba despre distractie, “Romanii nu stiu sa se distreze”. Va suna cunoscut? Parca ati mai vazut asta scris pe undeva? Poate ca pe un banner imens, negru, cu scris alb, pe un bloc mare si gri? Foarte posibil. Cineva a avut o idee… nu stiu cum sa ma exprim dragut si finut, pentru ca primul impuls este sa spun exact ceea ce-mi trece prin minte si nu stiu daca este tocmai potrivit. Aceasta idee. Dar cum sa faci asa ceva? Nu ajunge ca suntem in mizerie de luni, de cand iarna a inceput si a decis ca nu se va mai potoli pana in mai, nu ajung stirile cretine, grevele, salariile micsoarate, distrugerea orasului si transformarea sa intr-un vesnic santier, trebuia sa apara si un afis care sa-ti spuna cat esti de varza. “Romanii nu stiu sa se distreze”.

Cine spune asta? Ah, devin vehementa si imi scapa cuvinte pe care le sterg rapid, dar sper ca puteti citi, macar putin, printre gandurile mele murdare, si sper ca puteti transpune in limbajul vostru cel mai trivial randurile mele.

Ce inseamna ca nu stiu sa se distreze? Care este definitia distractiei? Pentru ca daca este aceea de a cheltui bani in cluburile de vedete din marele nostru oras, da, uite, eu nu stiu sa ma distrez. Daca sa te distrezi inseamna altceva, ce…. Nu-mi pot stapani gandurile. Nu ne distram fiecare altfel? Nu este fiecare grup si fiecare individ diferit? Asa as fi zis. Dar uite ca vine cineva si pune ditamai bannerul pe care scrie raspicat, mare si foarte alb pe foarte mult negru, ca eu nu stiu sa ma distrez. Si nici tu, si nici prietenii tai, in general romanii. Super! Ce mod placut de a-ti incepe, continua, sfarsi sau condimenta ziua – cu un afis incurajator, plin de voie-buna si optimism.

Am citit cu greu site-ul trecut mic, deasupra “sloganului”, m-am revoltat putin si am trecut mai departe. Pana ieri. Cand citesc alt banner si ma hotarasc pe loc ca trebuie sa refulez cumva. Si vai, uite-ma scriind. Banner nou (pentru mine cel putin): “Tinerii romani sunt superficiali”. Poftim? Pe bune ca ai scris asta pe un banner mare de tot? Pe bune? Gata. Nu se mai poate. Cine esti tu, pisi, sa afirmi asa ceva? Ce campanie de marketing sau de ce se doreste ea sa fie este asta? Cert e ca a generat reactii, iar ale mele sunt puternice.

Am retinut site-ul dar nu vreau sa intru. Nu inca. Vreau sa scriu curat, fara sa stiu despre ce este vorba, fara sa fiu influentata in vreun fel. Pentru ca, sincera sa fiu, nu ma intereseaza ce se doreste cu aceasta campanie, cine o face si ce sta in spatele ei. Ma intereseaza doar faptul ca este un mesaj deprimant, pe care oamenii care nu u acces la internet (sa vada, cica, explicatia) nu-l vor intelege decat ca atare si se vor deprima sau vor trece nepasatori, soptindu-si, probabil, in minte, ca da… asa e… sunt superficiali… noi romanii suntem de cacat pana la urma,nu-i asa? Si e bine sa vedem asta scris in fiecare zi, nu care cumva sa uitam. Si nu dar cei care nu au acces la iternet. Ne deprimati pe toti cu negativismele voastre.

Vai, vai, vai, cum suntem. Cum ne-o facem noi cu mana noastra. Si ce ne mai place. N-am mai vazut soarele de secole am impresia, zloata este din ce in ce mai… inalta, problemele par sa se accentueze, si apare si cate un mesaj din acesta, imbucurator, in zonele cu trafic mare. Super! Ce de incurajari!

Inchei in scarba si intru pe site. Nu spun care.
O papusa careia i se pare ciudat sa foloseasca termenul de “papusa” in aceasta scriere. Negru pe alb. Si nu alb pe negru.

Advertisements

5 Comments

Filed under Bucuresti, Hartie Igienica, Metrou

5 responses to “Bucuresti te iubesc, Bucuresti te urasc

  1. Hey! Am revenit după ceva timp pe blogul tău, relativ întâmplător. Cred că bannerul ăla încerca să-i facă pe români să-şi depăşească “condiţia”, dar desigur că pe mulţi doar i-a înfuriat. Şi pe bună dreptate… cum să fii vesel, deci să te poţi distra în situaţia în care n-ai bani, n-ai siguranţă, n-ai confort etc. ? N-ai, n-ai, n-ai. Ah, şi când şi când, tot mai des de la o vreme, mai vine şi hoţul numărul unu’, adică Statul, şi-ţi mai dă o palmă peste condiţia ta şi-aşa chinuită. Să vină distracţia peste tine, şi n-ai chef de ea, îi dai cu piciorul. Cam aşa au ajuns românii. Am venit de Crăciun câteva zile în România şi am fost întâmpinat de o imagine dezolantă. În drumul de la aeroport până la casă (mai bine de două ore, până într-o comună din sudul oraşului, inimaginabil!), am privit din autoturism, chipurile oamenilor simpli, de pe străzi. Cenuşii, modelate de grimase care mai de care mai negative, cu hainele ponosite, târând după ei o sacoşă “antică”, de-obicei goală. Nervozitate nemaîntâlnită (de mine) în traficul demn de lumea a treia, grosolănii aruncate cu mare lejeritate între şoferi, golănie pe străzi, snopuri uriaşe de cabluri atârnate pe stâlpii de iluminat (am văzut aşa ceva în Thailanda, acum aproape 20 de ani, între timp s-au schimbat lucrurile acolo), mizerie pe trotuare (din aia care n-a mai fost strânsă de luni de zile), câini vagabonzi colcăind printre trecătorii pasivi, şi da, multe construcţii începute şi lăsate în aşteptare (îţi dai seama de vechimea lor după felul în care arată polistirenul, alb = nou, gălbejit de soare = vechi). Cum naiba să te distrezi în peisajul ăsta insalubru, deprimant ? Cât timp am stat în România, 7 zile, n-am avut nicio tragere de inimă pentru nimic, gândul mi-era la întoarcerea în Madrid, la felul cum voi petrece revelionul şi lunile care vor urma.
    Îmi pare rău că n-am un comment mai optimist şi mai drăguţ pentru tine… eşti o persoană deosebită.

  2. Ay, Madrid… imi pare rau ca nu ne-am cunoscut cat am locuit acolo 😉 Ce coincidenta…
    Ma bucur mult ca ai revenit si iti multumesc pentru comment, dar mai ales pentru ultima propozitie.

    Stiu ca pare trist Bucurestiul, insa, crede-ma, depinde mult de tine si de cei din jurul tau. Vezi titlul. Desi urasc Bucurestiu, il iubesc din inima. Si nu degeaba 🙂

    Uite ca incerc o nota optimista. M-ai motivat si zambesc.

  3. Simo mic

    Cred ca-i mai degraba o campanie de teasing, in genul “romanul reactioneaza numai cand e atacat” , cum a fost si cea cu schimbarea ambalajului ROM..de fapt campania radio 21 este “Romanii STIU sa se distreze” …

    Nu ca as fi fan sau ceva, da ma gandeam ca poate iti mai trece din suparare daca afli ca a fost o mica minciuna care a propulsat ampania, a facut-o sa aiba mai mult impact!

  4. M-am prins intr-un final a cui e. Imi mentin vorbele – proasta, foarte proasta campanie.

  5. Claudia

    foarte bine spus

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s