Boban Marković Orchestra la Sala Palatului

Miercuri dimineata am primit un sms cu o invitatie la un concert de muzica autentic tiganeasca si sarbeasca. Am sarit si am raspuns urgent “vreau si eu”. Prin bunavointa Silviei am ajuns la Sala Palatului (cam tarziu, dar asa se intampla cand ti se decaleaza ziua inca de la inceput).

Am intrat in sala mare, cam goala si care arata extrem de comunist, in sensul cel mai rau cu putinta. Impresia de prafuit, de mizerie, de tristete, maroul acela spalacit, scaune din “velur” imbacsit, o scena urata si fara niciun decor, de vis. Nu m-a interesat prea tare decorul pentru ca stiam ca aveam sa ma simt bine. M-am asezat tacticos pe scaunul galben-cacaniu, imbracata in aceleasi haine cu care plecasem de dimineata de acasa, si a intrat in deschidere o formatie romaneasca. Un tigan care canta dumnezeieste la flaut.

La un moment dat a luat microfonul si a incercat sa spuna ca ne va mai “delecta” cu cateva melodii. Delecta nu i-a iesit, dar ce mai conteaza? La ce talent are nu e nevoie sa stie sa vorbeasca. Deloc. E de ajuns sa sufle.

Imi cam jucau picioarele stand pe scaun in momentul in care au intrat pe scena Boban, baiatul lui si orchestra. Incredibil de frumos, de greu, de energic, foarte, foarte, foarte misto. Am stat ce am stat, m-am uitat in jurul meu, nu era agitatie. In dreapta-fata parca se intrevedea ceva. Aplauze, uuituri, zambet continuu. Pana la urma nu am mai rezistat si am sarit de pe scaun cu riscul sa blochez vederea celor din spatele meu dar fara sa-mi pese prea tare. Pana la urma, cum poti sta jos cand asculti o astfel de muzica, si mai ales live?

Am iesit transpirata de la un concert genial, la care din pacate nu a fost prea multa lume. Sala era mai mult goala insa n-a contat deloc. Nici pentru cei prezenti si nici pentru artisti. Un concert la care am vazut hippies, yuppies, rockeri, o tipa cheala care dansa electro pe muzica tiganeasca, care se misca lasciv sarutandu-si iubitul, ambii putand fi usor catalogati drept ciudati de oamenii unei tari latine mult prea conservatoare.

A fost o seara despre care povestesc cu drag, care mi-a transmis energie, care nu m-a obosit desi m-a tinut in priza. Ar fi mers o bauta dupa, insa cum era miercuri…

Cu drag,

Advertisements

1 Comment

Filed under Bucuresti, Calea Victoriei, Eveniment, Romania de azi

One response to “Boban Marković Orchestra la Sala Palatului

  1. MINCA

    Da.. si buna!

    O sa scriu putin pentru a nu face foarte multe greseli:)). A fost si prietenul meu Cezar(va cunoasteti) si i-a placut. S-a mascarit pe acolo. Cam atat..

    P.S : Macar eu arat putin interes.. pune-o si pe Sandra alias LIXI ..:)))))))))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s