Cum sa fii gay in Romania?

Astazi pentru prima oara in 24 de ani, pentru prima oara in 18 ani de democratie (si implicit libera circulatie) am vazut in Bucuresti un cuplu gay (el si el) tinandu-se de mana intr-un loc public. Probabil ca aceasta mica scriere va avea repercusiuni destul de mari, si asa si trebuie.

M-am bucurat ca am vazut doi oameni normali – asta daca normalitatea are o definitie – (in general oamenii au impresia ca gay-ii sunt efeminati, fardati bla bla bla, stereotipuri) care si-au recunoscut sexualitatea si s-au afisat. Cat curaj… In Romania, o tara clar homofoba, trebuie sa ai curaj tu ca barbat sa-l tii pe iubitul tau de mana in public.

La inceput, inainte sa traiesc pentru un timp intr-o alta tara, nu intelegeam si nu stiam prea multe despre gay. De lipsa de informare sper eu ca sufera si altii in tara mea, ca sa nu dam in extrema cealalta, cea a prostiei.

Cat timp am stat plecata am umblat in cartierele gay ultra-centrale ale unei metropole de vis, unde lumea se distra, unde putea intra oricine, si unde gaseai barbati superbi dar care din pacate (pentru noi, fetele hetero)… se uitau mai degraba la baietii care (daca) erau cu noi in grup.

Pierre este amicul meu gay pe care il ador, cu care stateam la povesti pana dimineata, pe care il luam cu mine la cumparaturi si care stia ce tocuri mi se potrivesc, el era primul care vedea orice noua achizitie vestimentara. Se spune ca gay-ii au stil. Nu toti. De fapt… nu multi as putea spune din cati am cunoscut.

Nu stiu cat sunt de deschisa, nu stiu cat eram de deschisa inainte sa plec din Romania, dar stiu ca sunt de acord cu recunoasterea sexualitatii versus viata in obscuritate si minciuna (oricat de a cliseu ar suna).

Femeile gay (termenul este corect) sunt ok, dar barbatii gay nu. Mai are rost sa intreb de ce aceasta diferenta? Poate cineva sa raspunda? Ma intereseaza parerea altora in legatura cu aceasta diferentiere? Sincer, nu. Insa ma intereseaza parera majoritatii legata de acest subiect pentru ca este unul inca oarecum tabu si plin de prejudecati.

Intrebarea din titlu pune accentul pe CUM si nu este o interogatie “How to…”. Reactiile sunt impartite atunci cand este vorba despre gay, insa de multe ori am fost neplacut surprinsa ca in discutii cu prieteni apropiati, cerebrali si cu un IQ dezvoltat sa dau peste homofobi convinsi si chiar agresivi verbal (sau nu numai). Aceasta parte deja tine de educatia proprie si nu numai a tarii, de experienta, varsta si cel mai important, EQ.

Daca din punct de vedere emotional ai o capacitate mult sub cea normala, un indice aproape de 0, atunci IQ-ul poate sa fie cel mai ridicat cu putinta, este inutil.

Am ales aleatoriu o scriere a sa, pentru a trimite pe site-ul unui gay oameni ca mine, care stiu sa aprecieze o declaratie de dragoste, o recunoastere a propriei persoane, fie ca este vorba despre un barbat sau despre un barbat unui barbat.

Despre “Cum, ai innebunit, sa recunosti ca esti gay in Romania???” ar trebui sa vorbesc mult prea mult si as vorbi mult prea mult in van, cel putin in urmatorii cativa ani, atunci cand adolescentii de azi vor fi trait prin ERASMUS in alte tari, atunci cand tinerii de azi se vor fi intors de la schimburi de experienta din alte tari, atunci cand Romania va fi dispusa sa accepte mai usor (pentru ca nu vad cat timp voi trai cum ar putea tara mea de azi sa accepte punct).

Cu drag,

Papusa Ruseasca

Advertisements

7 Comments

Filed under Bucuresti, Romania de azi, Shopping in Bucharest

7 responses to “Cum sa fii gay in Romania?

  1. Haoleu! Sarumana pentru mentionare 🙂

  2. Placerea este de partea mea!

  3. ioana

    Sunt destui oameni (din nefericire nu prea multi) care nu au trait prin ERASMUS in alte tari sau care nu au facut schimburi de experienta in “strainatate” care sunt capabili sa inteleaga si sa accepte acest lucru. Educatia nu se face vazand la altii si lipsa de informare in ziua de azi poti sa o cataloghezi drept prostie sau dezinteres (din prostie). As putea scrie mai multe dar sunt la servici si trebuie sa plec. Revin (poate).

  4. Educatia se face vazand la altii. Pana la urma, imitam. La inceput suntem educati imitand (de aceea ajungem si la ceea ce numim lipsa de educatie) iar apoi ne auto-educam.

    Ti se pare normal in general ceea ce vezi ca face majoritatea in jurul tau (de aceea si subliniam ca nu cred ca exista de fapt o normalitate). Daca nu vezi doi barbati tinandu-se de mana in jurul tau, crezi ca nu este normal. Sau…?

  5. In primul rand nu-s de acord cu cei ce militeaza pentru acceptarea relatiilor gay ca fiind normale. Sunt de parere ca trebuie sa existe toleranta sociala, si sa fie respectate drepturile acestora, ca persoane ce sunt DIFERITE, dar au drepturi ca orice cetatean. Nu sunt de acord cu tam-tam-ul pe tema gay, si cu discriminarea pozitiva, si cu vaicareala. Cat priveste faptul ca romanii sunt homofobi, aceasta face parte din spiritul romanesc atat de viciat, acest lucru trebuie privit in context, e doar o parte din pleiada de defecte which plagues us.

  6. Nu ma pot sa zic ca poate ma mandres cu ceea ce sunt…Sunt fete frumoase dar eu nuam acea placere…Poate din cauza acestei tari nu intraznesc sa recunosc asta..In grupu de priteni in care sunt…daca pomenesti cuvantu GAY e ca si cuma acestia ar fi bolnavi ..infestati..ca si cum ar avea o problema mentala..iar eu din punctul meu de vedere nu este asa

  7. mihai

    salut.apropo de ce s a scris aici sunt si nu sunt de acord.si io sunt gay insa spre deosebire de “cei majoritari”nu condamn nici nu discut atitudinea celor din jur.treaba lor.nu poti sa i ceri unui om sa te nteleaga atita timp cat el a primit o educatie care nici pe departe nu va putea accepta un om diferit.aportu il aduce familia incare a crescut,biserica extrem de vehementa,desi stim cu totii ce se ntimpla in interioru ei.de aici nu este decit un pas spre ura si violenta.nu cred ca ne vom schimba in curind chiar daca vom merge afara si vom vedea cum gindesc ceilalti.pentru ca asa suntem educati .avem cutume in gindire si asta datorita lor celor care in loc sa ne invete de mici ce inseamna sa tolerezi pe cel diferit de linga tine,din contra te incita si mai mult.da oare avortu nu e un pacat?omori o fiinta fara ai da dreptu sa se apere.pina cind societatea se va schimba vom sta noi si vom tolera rautatile celor care nu ne suporta.asta e.dar nu trebuie sa ne resemnam.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s